Dragă Moş Nicolae…

Nu ţi-am mai scris de mult. De prea mult timp. Am lăsat să treacă peste mine anii, prejudecăţile, gândul că, oricum, urmează Moş Crăciun şi lui îi pot cere de toate. Vine, însă, un moment, în care scrisorile astea, aşa cum sunt ele: fake, kitchoase, sharuite pe Facebook sau poate scrise din inimă şi sincer au totuşi o însemnătate. Doar e la mijloc puterea cuvântului, nu-i aşa?

Ei bine, anul ăsta eu m-am decis să îţi scriu din nou. Aşa, cât să îţi aminteşti de mine, de fata blondă, cu ochi albaştri şi mari care visează mult, intră în încurcături, vorbeşte prea mult sau prea puţin, nu ştie să se poarte mereu cum ar trebui, dar indiferent de câte dezamăgiri trăieşte, dimineaţa o ia mereu de la capăt.

Să mă ierţi că te-am uitat atâţia ani. Că ţi-am nesocotit importanţa, crezând că fratele tău mai mare, Crăciun, e mai important şi darnic. Nu, nu-i aşa!

Tu eşti!

Pentru că vezi tu, tu eşti primul. Primul care ne deschide ochii şi sufletele. Primul care ne şopteşte: “Se poate, doar crede!”, primul care ne îndeamnă să credem în magia Sărbătorilor şi nu în ultimul rând în scânteia aia divină din noi. În faptul că putem renaşte. Mereu şi mereu şi mereu.

Îţi mulţumesc, Moş Nicolae, că deşi eu te-am uitat, tu ai fost acolo. E drept, poate nu te-am auzit de fiecare dată la fel de clar, dar iată, faptul că eu sunt aici, acum, aşa se datorează şi ţie.

Azi, în ajun de ziua ta, aş vrea să ai sănătate, şi putere, şi credinţă, şi iubire pentru noi toţi. Să vii la fiecare, cu ceea ce avem nevoie pentru a deveni oameni mai buni şi mai puternici.

Pentru mine ce să-ţi cer? Ştii tu mai bine, însă tot aş vrea să îţi reamintesc aşa, de sănătate pentru mine şi cei dragi, de zăpada de Crăciun pe care mi-o doresc în fiecare an de vreo 20 şi ceva de ani încoace de când n-a mai nins pe 25 decembrie şi de… minuni.

Da, Moş Nicolae! Iarna asta voi crede în minuni. Ştiu eu că asta te ajută şi pe tine să le înfăptuieşti.

Fii bun şi ai grijă de toţi cei dragi mie şi fă minuni pentru ei. Pentru ei întâi şi apoi pentru mine. Nu-ţi spun de care şi pentru cine că ştii tu mai bine. Doar tu eşti cel care în noaptea asta colindă Pământul în lung şi lat şi ne culege dorinţele.

In rest, la modul general, ce sa-ti spun?! Nu lăsa să treacă zilele aşa, peste noi, fără să fi învăţat, să fi iubit şi fără să fi simţit ceva.

Pentru că, oricât de grea credem că ne-ar fi fost ziua, dacă la final le-am făcut pe astea trei înseamnă că am TRĂIT! Şi, până la urmă, asta e cel mai important!

La mulţi ani, Moş Nicolae!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: