Make me believe in fairy tales!

“Intr-o zi, o sa ma plimb cateva ore cu tramvaiul asta ce tot trece prin Piata Libertatii!” iti spui, in timp ce stai pe o banca si mananci incet dintr-un baton raw-vegan de la Miracolul Plantelor. Din dreapta, se apropie un cuplu ceva mai inedit. Ii privesti cu atentie si observi ca nu, ca de fapt sunt tata si fiica. Imbracati amandoi in haine inchise la culoare, dar cu chipurile darze si luminoase. Fiica isi tine bland tatal de brat, in vreme ce acesta pune hotarat bastonul in pamant, dupa care il ridica sacadat si repeta miscarea ca in cel mai firesc gest din lume. Se asaza pe o banca, langa tine.

Incepe o muzica, de undeva. Intorci privirea si vezi chitaristul in colt, chiar langa “Librarium”. Te ridici si pornesti. “Just Beat it” nu ar fi putut veni intr-un moment mai potrivit. Pe langa tine trece un baietel care incearca din rasputeri sa isi struneasca cockerul spaniol. Mergi cativa pasi si esti depasit de un cuplu cu haine lalai si ciudate. Niste nomazi, in cautarea unor aventuri pe tot Pamantul asta, cat este el de mare.

Piata Operei e la fel de plina cum o stiai. Copiii nu vor sa treaca pe langa Spiderman si Testoasa Rafael fara un balon in forma de inimioara. La Mac, cativa tineri si copii de culoare pornesc un adevarat spectacol de ritm, batand cu palmele in mesele inca goale. Lumea se opreste, zambeste si le face poze. Termini ce ai de facut si o iei roata, inapoi, dar pe o straduta laturalnica. In parc, doi batranei merg agale, tinandu-se si acum de mana. Incetinesti pasul de parca nu ai vrea sa ii deranjezi. Sau poate ca, de fapt, ai vrea sa le descifrezi secretul. Mai incolo, un bunic cu nepoata lui joaca table, in vreme ce la fantana cativa adolescenti rebeli se cearta cu patos.

Ajungi din nou in Piata Libertatii. Doi tineri stau pe o bancuta si mananca vestitele “American Pancakes” de la Cafeneaua Verde. Intr-o alta zi, iti spui, si mergi mai departe. Din dreapta, din spatele ferestrei vechi a unei cladiri istorice se aud acordurile de pian ale vreunui elev incepator. Paznicul Scolii de Arta sta la intrare, pufuind din tigara-i, ca de fiecare data. Te apropii de strazi si auzi din nou sirenele salvarilor. De ce, oare, intr-un oras atat de linistit sunt atat de multe spitale, ambulante si sirene?

De-abia atunci vezi pe o cladire raspunsul: “Make me believe in fairy-tales!” Exact, cum de nu te-ai gandit pana acum?! Ca sa-i salveze pe toti acesti nebuni frumosi care se incapataneaza sa creada si sa caute basmele. Pleci, luand cu tine imaginea acelui mesaj scrijelit pe cladire si lasand in spate acordurile de chitara creionand in departare “Still Got the Blues for You”.

Va place perechea asta foto-text si ati dori-o in format print, pentru cineva drag? Aveti si voi astfel de instantanee sau imagini si va ganditi ca ar merge perfect cuplate cu un text fain si daruite unei persoane dragi? Ma gasiti aici: https://www.facebook.com/marina.rasnoveanu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: